Voluntariatul şi schimbarea în bine a lumii

Perioada contemporană a fost şi este marcată de unele schimbări în bine, semn clar că omenirea s-a suprasaturat de formulele belice de rezolvare a conflictelor între popoare, de dictatură şi totalitarism, de egoism şi izolare. Au apărut astfel nu doar realităţi pacifiste şi pacificatoare, ci şi concepte noi modelatoare, unele împrumutate din dicţionarele vremurilor bune anterioare, altele scoase la apretat pentru prima dată: umanism, altruism, democraţie participativă, filantropie, alterita­te, diversitate, voluntariat ş.a.

Voluntariatul nu este un element nou, o descoperire recentă, ci o formulă nouă, mult mai bine gândită social şi aplicată pragmatic. De fapt, o politică izvorâtă dintre valorile democratice, aşezată la baza practicilor bune şi benefică din toate punctele de vedere, atât pentru beneficiarii acestei practici, cât şi pentru statul social în ansamblu, dar mai ales pentru calitatea educaţiei participanţilor, a persoanelor implicate activ.

Este un lucru recunoscut din toate unghiurile de privire că voluntariatul a devenit în ultimele decenii o valoare socială, contribuind la dezvoltarea comunităţilor şi cetăţenilor. Se constată la nivelul statelor ce performează adevărate valori democratice o prioritizare a căilor bune de schimbare socială, voluntariatul urcând în fruntea acestora.

Anul 2001 a fost declarat Anul Internaţional al Voluntariatului de către Organizaţia Naţiunilor Unite. În anul următor am asistat la prima ediţie a Săptămânii Naţionale a Voluntariatului, desfăşurată sub semnul atragerii atenţiei publice cu privire la necesitatea asigurării de către autorităţi a unui cadru coerent şi eficient pentru a realiza un bun management al acestor activităţi atât de importante pentru societate. Căci voluntariatul nu este o activitate simplă, izolată, un „bine oarecare” făcut unui semen în suferinţă, ci o practică bine organizată prin care anumite persoane desfăşoară activităţi de interes public, în folosul altora, fără a primi o recompensă bănească sau materială, fără a beneficia de o contraprestaţie.

Iar domeniile sunt din ce în ce mai extinse şi mai deschise spre acest tip de implicare socială, de la protecţia drepturilor omului sau protecţia mediului, la sectoarele asistenţei şi serviciilor sociale, medico-sanitare, cultural-artistice, educative, de învăţământ sau ştiinţă, umanitare sau religioase, dar şi sportive, filantropice etc.

După experienţa anului 2001 care a beneficiat, printre altele, de mai multe politici coerente, mai ales de încurajare şi sprijinire a voluntariatului, dar şi de o nouă imagine a activităţilor de acest fel, de o evidenţiere a cazurilor foarte reuşite atât la nivel internaţional, cât şi în perimetre naţionale sau regionale, statele europene au fost cuprinse de un entuziasm de tip nou. Se dorea păstrarea în atenţie a acestei valori publice, o generalizare a experienţelor pozitive, o extindere a practicilor dovedit-eficiente. Astfel că, după mai bine de trei ani de lobby şi advocacy (din 2006 până în 2009), o Alianţă de 22 de reţele active din Europa a reuşit declararea anului 2011 ca An European al Voluntariatului, iar săptămâna 9-15 mai din acest an a fost legitimată drept Săptămâna Naţională a Voluntariatului. Aceste eforturi au înscris pe firmamentul marilor idei europene concepte noi, cum ar fi „cetăţenia activă” sau „Europa Pozitivă”, sintagme frumoase şi valoroase menite să scoată la lumină realităţi convergente şi concludente de schimbare în bine a lumii, cu deosebire a lumii noastre europene.

Se apreciază că peste 100 de milioane de europeni sunt cuprinşi în activităţi de voluntariat. Cifra e frumoasă, dar incredibil de mare pentru a fi credibilă! Acelaşi „eurobarometru” măsoară, pentru noi, românii, circa 4 milioane de persoane ce prestează activităţi de voluntariat. Aici forţarea cifrelor pare şi mai mare, mai ales dacă aruncăm privirea corect asupra a ceea ce se întâmplă!

Dincolo însă de cifre şi statistici, chiar dacă voluntariatul n-ar cuprinde decât 10% din cetăţeni, importante sunt beneficiile acestei activităţi asupra mersului social, câştigurile reale pentru comunitate, dar şi pentru cei implicaţi. Căci voluntariatul este în ultimă instanţă o experienţă de învăţare, o formulă de socializare, o metodă de înţelegere a celuilalt şi de ajutor închinat semenilor, dar mai ales o adevărată „şcoală de viaţă”. Cei care vor zice că exagerăm „meritele” acestui tip de „viaţă activă” n-au decât o cale de documentare, să urmărească implicările active ale voluntarilor americani din „Corpul Păcii” şi se vor clarifica imediat. Din păcate, Europa deşi imită bunele practici americane de multe ori, în acest domeniu n-a găsit cheia potrivită pentru a stabili obiective unitare majore, care să lărgească apetitul tinerilor măcar până la nivelul celor din Organizaţia americană amintită.

Aşadar, mai ales prin exemplul de mai sus, e bine să vedem beneficiile asupra persoanelor implicate, care au privilegiul de a se forma activând în structuri organizate de voluntariat. Acest lucru este cu atât mai valabil la noi, în România, unde sistemul de învăţământ este atât de încărcat de formalism iar manierele de activizare adevărate atât de rare. Formele de voluntariat pentru elevi şi studenţi, pentru tineri în general, constituie o alternativă pertinentă la sistemul oficial de învăţământ, cu elemente mai bogate în posibilităţi nonformale, cu contexte mai plăcute, care completează şi armonizează modelarea ca rost al învăţării, pentru o bună dezvoltare a capacităţilor şi compenteţelor.

În concluzie şi spre a nu lungi prea mult discursul PRO, vom spune că prin implicarea ca voluntari oamenii fac un lucru special, din gama lucrurilor „bine făcute”, se simt mai bine, într-o lume mai bună, la a cărei schimbare simt că au contribuit sau contribuie şi ei.

 

Dr. Teodor ARDELEAN

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s